De ce mă duc la vot

Legenda spune că un rege, Cecrops, a vrut să întemeieze o cetate în Atica și să aleagă un zeu protector. Poseidon, zeul mărilor, sau Atena, zeița înțelepciunii. Poseidon le-a dăruit un cal sălbatic, care să-i poarte în războaie, și mările, la sfârșitul cărora teritorii așteptau să fie cucerite. Atena a domesticit calul, care putea fi folosit și la munca ogoarelor, și le-a oferit măslinul. Bărbații doreau război și cuceriri, dar femeile voiau ca soții lor să lucreze pământul și să-și crească copiii, așa că au supus la vot. Deoarece femeile erau cu una mai multe decât bărbații, Atena a câștigat orașul.

Mă duc la vot pentru că opinia unei singure femei a făcut ca acea cetate fericită să se numească Atena.

O poveste, într-adevăr, dar ca multe povești, poate schimba mult, chiar și istoria, deoarece se spune că grecii au fost atât de supărați pentru că au pierdut beneficiile războiului, încât de atunci le-au luat femeilor dreptul de a decide (alegorie ce sugerează trecerea de la matriarhat la patriarhat) și implicit, dreptul de vot.

L-am primit înapoi în secolul 20. Doar femeile din Noua Zeelandă au votat din secolul 19.

Dacă m-aș fi născut acum mai puțin de 100 de ani, aș fi avut o viață simplă și lipsită de alegeri.